ISTORIC

A. ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE
Parohia Valea Șoșii aparține de Protopopiatul Moinești.
Numele localității: Valea Șoșii este o localitate în comuna Poduri, județul Bacău. Numele satului vine de la Pârâul
Șoșa (din termenul maghiar sós "șoș", adică sărat, deoarece de-a lungul pârâului Șoșa sunt mai multe slatini, utilizate și azi).
Date geografice: Satul Valea Şoşii este situat la 50 km de reşedinţa judeţului, municipiul Bacău şi la 5 km. de municipiul Moineşti. Satul este aşezat la poalele munţilor Berzunţi, Tarniţa şi Măgura, întinzându-se pe o lungime de cca. 2 km. de-a lungul Pârâului Șoșa.
Are relief semi-muntos, la o altitudine minimă de 500 m şi maximă, după etajarea vegetaţiei, de 700-750 m.
Clima este temperat-continentală de deal, corespunzătoare Subcarpaților Moldovei, cu temperaturi medii anuale de +8 ºC, cu minime medii de -4ºC. Precipitațiile medii anuale: 900 mm. Vânturile predominante sunt cele din NV, iarna bate crivățul.
Istoric: În secolul al XIX-lea satul apare cu următoarele denumiri: Șoșanii, Valea Șoașei (1892), Valea Șoșii (1913, 1917, 1926), sat al comunei Lucăcești (1929), sat al com. Bucșești (1930), iar din 1931 aparține comunei Poduri.
În partea de est a satului, pe pârâul Șoșa, în locul numit "Hârtoape" se păstrează urmele unui vechi sat, care a dispărut la începutul secolului al XIX-lea(1840): Măzănăieștii, care se continuă cu Valea Șoșii de azi.
Arheologie: Pe teritoriul satului Valea Șoșii au fost descoperite și cercetate arheologic așezări preistorice din eneolitic, din cultura Cucuteni (mil. V î.Hr.), amplasate în punctele: "Dealul Păltiniș", "La Slatină" - "Grădina Iscu" (așezare Cucuteni A, descoperită de dr. Ion Mareș de la Muzeul Bucovinei din Suceava, fiul satului) și "Dealul
Bujoarei".
Documente, atestări: Satul Măzănăiești este menționat în documente vechi: 1399 - uric de la Ștefan II, 1440 - uric de la Ilie Voievod, reviste din sec. al XIX-lea amintesc de "Borzascii lui Mariș, Prăjășcii, Măzănăeșcii, din ținutul Bacăului..." iar un document de la Mihail Grigorie Sturza din 1848 amintește de moșia Măzănăiești, de lângă Valea Șoșii.
Demografie:
- Recensământul populației Moldovei, din anii 1772-1773 și din 1774, efectuat de către armata rusă condusă de generalul Rumianțev, care ocupase Moldova, consemnează satul "Podurile-Răzășești", toată suma caselor fiind de
101, cu trei popi (Preotul Gligoraș, Popa Sandul, Popa Ifrim), 10 diaconi (Dumitrașco, Ioniță, Antohi, Toader, Pavel, Ion, Timofti, Moiseiu, Ștefan, Pinteleiu diacon), 60 birnici, între aceștia fiind trecuți Gavril Șoșa, Ursachi Șoșa, Zota Șoșa, Irimie Șoșa, Antohii Șoșa, Gligoraș Șoșa, toți din Valea Șoșii.
- Recensământul general al populației din 29 decembrie 1930: Județul Bacău, Plasa Muntele, Satul Valea Șoșei: Clădiri 293; Gospodării, menaje 281; Locuitori: populația statornică 1257.
- În anul 2010 numărul enoriaşilor parohiei Valea Şoşii era de 170 capi de familie cu 430 suflete, plus vreo 50 de persoane plecate în străinătate. De la an la an, populaţia satului îmbătrâneşte şi scade.
Menţionăm că nu întreg satul Valea Şoşii este arondat acestei parohii, o parte aparţinând parohiei Poduri.
Cultură:
Școala din Valea Șoșii a fost înființată în 1924, a funcţionat mai întâi cu 4 clase, iar mai târziu s-a adăugat şi grădiniţa (1960) şi s-a transformat în şcoală de 8 clase.
După 1990 s-a predat religia în şcoală de către Pr. Petre Moraru, iar din 1996 de către Pr. Ovidiu Hereş, reluându-se astfel, legătura tradiţională dintre Şcoală şi Biserică, benefică pentru toată comunitatea.
Începând cu anul şcolar 2010-2011 şcoala s-a închis, Biserica parohială rămânând singura instituţie din sat.
Etnografie și folclor
În sat nu se mai păstrează portul popular datorită oraşului cu care suntem în vecinătate.
Se păstrează obiceiurile străbune  legate de: 
- naştere (botezul, scăldatul, molifta, datul colacilor la naşi, luarea din moţ),
- nuntă (peţitul, datul mâinii, chematul la nuntă de către mire, gătitul mirilor, luarea miresei şi dansul prilejuit de acesta, iertăciunea de la părinţi,
- cununia, petrecerea, molifta şi coliva pe care o aduc mirii la biserică) şi
- sfârşitul vieţii (sfântul maslu şi împărtăşania pentru cei de pe patul morţii, citirea stâlpilor şi priveghiul pentru morţi, bocetele, darea punţilor şi praznicul la înmormântare, soroacele de pomenire şi pomul),
- dar și obiceiurile de Crăciun (colindatul, mersul cu Steaua) şi de  Anul Nou (Pluguşorul, Capra, Ursul, Buhaiul, Plugul, Sorcova).

B. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE
ISTORIA ZIDIRII BISERICII
Prima biserică a fost din lemn, fiind menționată în anii 1840 și 1860. Aceasta a fost dezafectată, pe locul sfintei mesei a altarului fiind acum o mică construcție de piatră.
Biserica de piatră a fost ridicată prin efortul financiar al sătenilor, lângă biserica de lemn, în anul 1854 după Pisanie, sau 1860 după Anuarul Sfintei Episcopii a Romanului şi Huşilor din 1936.
La exterior, lângă altarul bisericii se află o cruce de piatră cu inscripție chirilică, Polcovnicul (echivalent gradului de colonel, în armata rusă țaristă) Trofor, mort în 1848.
Arhitectura
Plan: Biserica este construită în stilul moldovenesc şi  are formă de cruce.
Dimensiuni: Lungime: 15 m, lățime: 12 m (la strane), 8 m pronaos.
Pridvorul: 4 m lungime și 4 m lățime.
Material de construcție:  Biserica este zidită din piatră, zidul având grosimea de 1 m. Mai târziu s-a adăugat un
pridvor lateral din cărămidă, cu intrarea dinspre sud. Acoperişul este din tablă.
Pictura
Catapeteasma datează din anul 1881, este din lemn, nu este sculptată, fiind pictată în ulei. Culorile predominante sunt roșu închis şi auriu, nu prezintă valoare artistică deosebită. Pictorul este necunoscut.
Interiorul Bisericii a fost pictat în ulei în 1936 de pictorul Jean Dumitrescu, după pictura Mănăstirii Agapia, a lui Nicolae Grigorescu. După cutremurul din 1977 a fost refăcută pictura.
Obiecte vechi de cult  de valoare istorică sau artistică deosebite nu sunt. Nu are obiecte preţioase. Manuscrise
și cărți vechi: Cărțile de slujbă cele mai vechi datează de la sfârșitul sec. XIX și începutul secolului XX (Mineie, Tipic, Panihidă, Ceaslov, Liturghier, etc.)
Pomelnice, alte inscripții: Pomelnicul pictat al ctitorilor din 1924, amintește de preoții și enoriașii de atunci.
Șirul preoților parohi cunoscuți:
Pr.Chiriac Zota, Pr.Neculai Patrichi, Pr.Dimitrie Patrichi-fiul său
Pr.Constantin Crişan, cunoscut și ca Toma Spătaru, autor al cărții "Zbateri".
Pr.Gheorghe Şelaru (1939-1976)
Pr.Petre Moraru (1976-1995)
Pr.Ovidiu Daniel Hereş din 1995
Cântăreţi și epitropi de seamă:
 Cântăreți: Ion Gavriliu, Ion Mareş, Vasile Iftimie, Ion Dobrovăţ, Cezar Sava și Ioan Oltu în prezent.
 Epitropi și consilieri: Cornel Iftimie, Ioan Stoleriu, Vasile Apreotesei, Georgel Trofor în trecut și Toader Năstase, Ioan Troian, Cornel Stoleriu, Gheorghe Bucur, Vasile Mărtin, Vasile Zamfir, Florin Iscu, Petru Cazan, Ioan Trofor, Martin Radu în prezent.

C. CIMITIRUL
 Cimitirul se află în curtea bisericii și are 3084 mp .

D. ACTIVITĂȚI CU TINERETUL ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT
Activitatea culturală  
Cor: din anul 1997 se cântă alternativ la cele două strane, cu implicarea tinerilor parohiei.
Biblioteca parohială: are peste 200 titluri de cărți de folos sufletesc, și peste 30 cititori cu fișă de împrumut.
Activități dedicate tinerilor :
-1998 - 3 lectorate cu părinții la școala din sat (prevenirea şi combaterea consumului de alcool şi tutun, a violenţei în familie, probleme în educaţia copiilor, sănătatea şi pericolele ce o ameninţă)
-1998 - difuzarea de filme religioase la școală, cateheze cu tinerii în perioada vacanței de vară
- Colindând de Crăciun, în anul 1999, tinerii au colectat 10 milioane lei pentru clopotul bisericii, iar în 2000 au adunat 11 milioane lei, începând cu aceștia construcția Așezământului social al parohiei.
- 2 pelerinaje gratuite cu tinerii din parohie și întâlnirea cu Părintele Ioanichie Balan la M. Sihăstria.
- Invitarea la întâlnirile cu credincioșii la biserică a unor personalități: medici, preoți, profesori, polițiști
- organizarea Concertelor de colinde în biserică, la orfelinat, la azilul de bătrâni
- Cateheze pentru copii și pentru adulți
- Participarea la concursurile catehetice ale Patriarhiei Române și obținerea de 3 ori a celei mai înalte aprecieri din partea Bisericii Ortodoxe Române - premierea de către Patriarhul României a Parohiei Valea Șoșii și a copiilor participanți la activitățile catehetice, care au obținut Premiul I pe Arhiepiscopie, în anii:
   2011 - Concursul "Copilul în familie", Hereș Teodor împreună cu Pr. Ovidiu Hereș au fost premiați de PF Daniel
   2012 - Concursul național "Alege școala"
         - Premiul I pe țară la secțiunea Multimedia pentru filmul "Biserica și Școala - punți ale copilăriei spre viața  veșnică", Alexandru Zamfir, Pr. Ovidiu Hereș și Prof. Elena Hereș au fost premiați de PF Părinte Daniel.
   2014 - Concursul național "Sfânta Euharistie - lumina vieții creștine", cu proiectul misionar-filantropic "Copilul împărtășit cu Hristos". Echipa proiectului a fost premiată la Roman de PS Ioachim Băcăuanul și la București,
un reprezentant al copiilor împreună cu preotul, au fost premiați de PF Părinte Daniel.

- Activitatea filantropică se realizează sub diferite forme:
       - Ajutoare acordate credincioşilor în nevoi, de către Comitetul Parohial, în urma cererilor de ajutor primite
       - Hrană caldă, cu prilejul meselor de hram, sărbătorilor sfinţilor şi praznicelor pentru cei adormiţi, organizate 
         la Așezământul social al parohiei
       - Cadouri cu haine şi dulciuri de Crăciun şi Paşti, de Sfântul Nicolae şi cu alte prilejuri.

E. Profilul actual al parohiei
Numărul de credincioși: în anul 2018 sunt 158 capi de familie cu 456 enoriași, din care 52 sunt văduvi.

Activități pastoral-misionare:
- Slujirea Sfintei Liturghii sâmbăta, duminica și în sărbători, vecernie și litie în ajunul sărbătorilor, toate fiind însoțite de cuvânt de învățătură adecvat
- Biserica este deschisă zilnic între orele 8-10, slujindu-se Paraclisul Maicii Domnului, uneori Sfânta Liturghie sau alte acatiste, purtându-se discuții duhovnicești cu cei interesați
- Din 2011, prin programul "Nici un credincios să nu rămână nespovedit" se încearcă să se ajungă la un procent cât mai mare de enoriași spovediți în posturi, și în afara lor și apropierea mai deasă de Sf. Potir
- Cateheze pe grupe de vârstă: copii, tineri, adulți
- Catehizarea și spovedirea mirilor înainte de a primi Taina Cununiei.

Activități culturale: difuzarea de filme religioase la Așezământul cultural-filantropic al parohiei, sporirea numărului de cărți la biblioteca parohială și încurajarea lecturii, menținerea la zi a paginii web a parohiei și a grupului parohiei pe facebook cu evenimentele desfășurate, se încearcă revenirea la tradiția purtării costumului național românesc măcar la marile sărbători.

Activități editoriale: popularizarea activităților și evenimentelor importante din parohie în presa bisericească, mai ales participările din ultimii ani la concursurile Patriarhiei și rezultatele frumoase obținute și publicarea unui buletin parohial, care apare mai ales, în posturi.

Activități filantropice: ajutor punctual pentru credincioșii aflați în dificultate, colecte, organizarea de agape la care
participă și oameni nevoiași, pachete cu alimente la domiciliul celor netransportabili.

Activități catehetice: cateheze și predici adecvate cerințelor pastoral-misionare ale parohiei.

Surse bibliografice
-   https://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Șoșii,_Bacău  
-    "Tezaurul toponimic al României. Moldova", vol I, 1772-1988, partea a doua, Editura
Academiei Române, București, 1992, p. 1279
-    Dragomir Popovici, Puiu Alexe Bujor, "Șantierul arheologic Poduri-Valea Șoșii, Dealul Păltiniș, jud. Bacău, în "Cercetări Arheologice", VII, Muzeul Național de Istorie, București, 1984, p. 45-64; Ion Mareș, P.G. Dmitriev,P.V.
Sovestov, "Moldova din epoca feudalismului, vol. VII, partea a II-a.
-   Recensământul populației Moldovei din anii 1772-1773 și 1774", alcătuirea, cuvântul introductiv și comentariile de P.G. Dmitriev, sub redacția lui P.V. Sovetov, Editura "Știința", Chișinău, 1975, p. 313-314.
-    Gheorghe Popa, "Monografia comunei Poduri, județul Bacău", manuscris dactilografiat
-   "Metalurgia aramei în neo-eneoliticul României", Editura Bucovina Istorică, Suceava, 2002, p. 330, pl. 51/14
-   Mihai Costăchescu, "Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare", vol. I, Documente interne, urice (ispisoace), surete, regeste, traduceri, 1374-1447, "Viața Românească", Iași, 1931, p. 131, doc 44; Ibidem, vol II, p. 64, doc. 20.

calendar.patriarhia.ro/